Pictura interioară pare a fi cea originală de la începutul veacului al XVIII –lea, fără însă a se ști autorul acesteia. În documentele vremii sunt menționate unele intervenții la pictură făcute în anul 1843 când biserica a fost zugrăvită ”de iznoavă” , în anul 1944 aceasta fiind spălată și restaurată de către pictorul Gheorghe Popescu.
Așa cum se poate observa din imaginea de mai jos la începutul acțiunii de restaurare, inițiată în anul 2018, pictura era parțial distrusă și acoperită, în totalitate, de un strat negru de funingine ceea ce făcea imposibilă punerea acesteia în valoare pentru credincioșii și vizitatorii bisericii.
După curățirea pereților a fost descoperită pictura originală, parțial distrusă, de o inestimabilă valoare, executată într-o gamă cromatică caldă, dominată de ocruri și pământuri arse.
În naos pe peretele de Nord și de Sud, în registrul inferior au fost scoase la lumină chipuri de sfinți în picioare, iar în registrul superior, scene din viața și patimile Domnului nostru Iisus Hristos.
Pe peretele de Vest al pronaosului se poate observa tabloul votiv ce înfățișează pe ctitorii ținând biserica. În pridvor, pe peretele de Est, de o parte și de alta a ușii de intrare sunt înfățișate scene reprezentând Judecata de apoi. Deasupra ușii apare tronul Hetimasiei , avându-i pe Adam și pe Eva îngenuncheați. La dreapta ușii este zugrăvit Iadul iar la stânga Raiul.
La baza Calotei de Nord este zugrăvită scena Horele – Ilustrare originală a Psalmilor 148-149. Calota din dreapta are zugrăvit chipul Sfîntului Ioan Botezătorul.